Reducerea luxatiilor

Reducerea luxatiilor
-procedeul von Arlt, in cazurile recente, bolnavul sedat se aseaza pe un scaun cu spatar inalt, a carui margine capitonata sprijina axila, se face o tractiune continua in jos a antebratului, pana cand musculatura relaxata permite, in aproximati5-l0 minute, reducerea luxatiei

- procedeul Hipocrate: se aseaza bolnavul in decubit dorsal pe masa, calcaiul se plaseaza in axila si bratul fiind in extensie, operatorul il prinde in treimea inferioara cu ambele maini, il trage treptat si sustinut in ax si usoara adductie, pana cand se simte un declic, semnul trecerii capului peste marginea gleznei

- procedeul Mothes: bolnavul asezat in decubit dorsal; se executa o tractiune pe membrul in ab-ductie progresiva si contraextensie cu o chinga trecuta oblic sub axila bolnavului. in timp ce operatorul efectueaza progresitractiunea pe brat, un ajutor impinge capul humeral de sub coracoida in afara. De indata ce capul se mobilizeaza, operatorul creste putin cate putin abductia si cand capul humeral este in sagital normal, o rotatie interna urmata de o miscare de anteductie reduce luxatia;

- procedeul Djanelidze: bolnavul se afla in de-cubit dorsal la marginea mesei si membrul superior suspendat. Dupa 10-l5 minute de suspensie, cand contractura musculara se epuizeaza, se mareste tractiunea, apucand antebratul flectat al bolnavului si apasandu-l in jos pana la realizarea reducerii

- procedeul Kocher: este indicat numai in formele extra- si subcoracoidiene ale luxatiilor antero-interne si numai in cazuri foarte recente. Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal, cu umarul la marginea mesei. Procedeul are mai multi timpi: medicul prinde cu o mana regiunea pumnului, iar cu cealalta cotul bolnavului flectat la 90°. Reducerea se obtine prin trecerea bratului in anumite pozitii succesive, constituind cei patru timpi ai metodei: 1. adductia bratului; 2. flexia cotului si rotatia externa pana cand antebratul ajunge in frontal; 3. anteductie; 4. rotatie interna, conducand mana sanatoasa pe umarul opus. Fiecare timp trebuie executat lent, iar trecerea de la o pozitie la alta se va face gradat. O atentie deosebita se va acorda timpului al doilea de rotatie externa, deoarece se poate produce o fractura spiroida a diafizei sau colului chirurgical humeral.
Indiferent de procedeul folosit, dupa reducere si control radiografie se va imobiliza umarul intr-un bandaj Dessault pentru 2 saptamani, dupa care aceasta va fi scos si se va incepe tratamentul de recuperare functionala cu evitarea miscarilor de rotatie externa a bratului, timp de 2-3 saptamani.In cazul de ireductibilitate prin interpozitia unui lambou capsular, a unui fragment osos (din marea tuberozitate fracturata) a unui tendon (lunga portiune a bicepsului) sau a bureletului, se va interveni chirurgical si se va repune capul humeral dupa indepartarea obstacolului.In luxatiile vechi, reducerea ortopedica mai poate fi incercata pana la 4 saptamani, cu mare atentie de a nu fractura humerusul; mai tarziu este indicata doar reducerea sangeranda.In luxatia posterioara tractiunea bratului in abductie si rotatie externa este suficienta, urmata de imobilizarea bratului in abductie 30° si rotatie externa moderata. in luxatia erecta, se va face tractiune pe brat, ducandu-l progresiin adductie.